Și cum ar fi dacă aș fi în povestea Albei ca Zăpada? Cănița asta îmbulinată îmi amintește de ciupercuțele magice din basmele cu zâne. Și dacă aș fi Albă ca Zăpada în povestea mea și în jurul meu ar fi cei 7 pitici?

Cei 7 pitici sunt simbolul prietenilor care-ți vor binele, dar care la modul real nu te pot ajuta sau proteja din stadiul lor actual de conștiință. Ei îți pot deveni cu adevărat benefici doar după ce reușesc să vadă ceea ce ești cu adevărat, și doar după ce-și aliniază propria conștiință la cele mai înalte valori personale.

In poveste erau Albă ca Zăpada și cei 7 pitici. Dacă personajele din jurul ei ar fi fost cel puțin pe aceeași frecvență cu ea, atunci ar fi fost poate Albă ca Zăpada și cei 7 prinți, sau cele 7 prințese, cele 7 zâne bune, sau vreo altă variantă... Dar nu, erau pitici... Binevoitori, dar în lumea lor de pitici, în care-și știau fiecare bucățica, rolul prestabilit.

Apariția Albei ca Zăpada, în esență o prințesă rătăcită pe drumul ei, le-a bulversat lumea lor de pitici în care totul se desfășura conform planurilor prestabilite, dar le-a oferit și o șansă spre o altă perspectivă, le-a dat șansa să întrezărească și o altă lume... Dar în cele din urmă, prințesa Albă ca Zăpada și-a urmat drumul ei alături de prințul din poveste. A rămas prietenă cu piticii, dar nu a rămas în coliba lor din pădure.

E oarecum similar cu ceea ce se întâmplă acum, cu ceea ce am perceput a se întâmpla cel puțin în ultimele două luni, iulie și august. Un fel de aducere împreună, a unor vechi cunoștințe, rude, prieteni, poate chiar iubiți /iubite, aducerea unor experiențe vechi și energii vechi sub forma unor experiențe noi, prin care să putem deveni complet conștienți de tot ceea ce ne înconjoară, de toate cele/cei cu care ne înconjurăm, de tot ceea ce țineam drag, de tot ceea ce pusesem la rangul de idol/model în viață, de toate dorințele pe care le consideram vise bune de urmat...

Daca experiențele ar fi exact cum au mai fost altădată, ar fi simplu să le reperăm imediat și să zicem cu claritate "Eu asta nu mai vreau sa trăiesc în realitatea mea". Dar Universul e atât de meșteșugit creator, încât ne țese povești noi, actuale, pe teme din prezent, în care ne dă șansa să descoperim tiparele vechi din viața noastră, din conștiința noastră, ca să ne arate cu adevărat ce putem crea în viața noastră Acum. Ce înseamnă să pornești un proiect nou cu oameni vechi, ce înseamnă să lucrezi la un vis cu un tipar vechi în minte... Despre asta au fost aceste luni de vară sub auspiciile retrogradărilor planetare... Ni s-a dat senzația că mergem înainte, dar cu mentalități vechi, cu întârzieri și tot felul de lecții și blocaje, doar-doar vom pricepe că nu mai e de dorit să "meargă și-așa".

Compromisul cu Sine, compromisul când vine vorba de cele mai înalte valori personale, când vine vorba de cea mai pură Iubire, de Conectarea și Alinierea cu potențialul nostru real divin... Acestea sunt lucruri pe care NU Dumnezeu ne împiedică sa le perpetuăm, ci ajungem noi înșine să le eliminăm de bunăvoie din Creatia Conștientă a Realității noastre 5D.

Îmi place atât de mult sa observ semnalele și indicațiile corpului! O tensiune în abdomen, o balonare sau o senzație de greutate, o durere de cap sau cervicală, un genunchi care scârțâie sau o încheietură rigidă... Un păr încâlcit, niște coșuri sau o iritație pe piele... Toate, toate vorbesc... Toate ne vorbesc. Ne vorbesc despre nevoia reală ca spațiul personal să ne fie respectat, ca nevoile fundamentale să ne fie îndeplinite și respectate, ca întotdeauna să ne respectăm Sufletul și să alegem Calea pe care ne-o insuflă Divinitatea din interior.

Nu știu alții cum sunt, dar acum, după mai mult de 2 luni, aproape 3, de experiențe noi, inedite, cu oameni noi, în locuri noi, acum când am puterea să compar nu doar din exterior, o persoană cu altă persoană sau o experiență cu altă experiență, ci mai ales din interior - să compar o stare de spirit cu alta, un sentiment de pace interioară cu altul, un sentiment de liniște până în străfundul ființei mele cu orice altă stare de aparentă siguranță dar pe fondul chiar și a unei minime contractări, când pot să compar libertatea deplină interioară pe care Viața mi-o dăruiește atunci când sunt în Aliniere cu Calea mea Divină, versus aparenta libertate pe care mi-o pot oferi alții, prin "garanții" fizice, financiare sau de altă natură... Acum înțeleg cu mult mai multă claritate că de fapt toată această perioadă de vară și de retrogradări a fost doar sansa de a mai aduce niște claritate în ceea ce Acum știu că vreau sa creez cu toată forța înainte, din deplina încredințare că planul Divin pentru mine este cu adevărat cel potrivit pentru mine, și pentru toți cei pe care frecventa mea îi poate atinge.

Mi-am dat voie... N-aș fi putut să nu-mi dau... Pentru că atât de grele erau stările de oboseală și de confuzie, încât oricum a împinge lucrurile înainte simțeam că nu are sorți de izbândă. Mi-am dat voie să integrez experiențele care au venit peste vară, pentru ca acum să Știu, să Simt fără putință de tăgadă că indicațiile Sinelui sunt mai bune decât indicațiile oamenilor.

The Great Spirit said:

"You keep asking people...

Why you never ask the Spirit?"

"Marele Spirit" e la o secundă distanță de noi, e la un milimetru distanță de noi... Mereu conectat și apt pentru a ne răspunde la cele mai profunde întrebări. Dacă doar am întreba... Daca doar am asculta...

Sursa foto: colectie personala

Daca ti-a placut acest articol, da-ne un LIKE sau impartaseste-l cu prietenii!